Primaria Candesti

Istoricul satului Talpa

17-02-2014

                                                        Satul Talpa, comuna Cândeşti

Este un sat ce datează de aproximativ 200 de ani. Este situat între satele Lunca - Vârful Câmpului şi Cândeşti - Mihăileni pe ambele părţi ale şoselei Botoşani - Rădăuţi = Bucovina, pe malul stâng al râului Siret.

în documentele mai vechi găsim doar un nume, Sandu Ion Talpă, care stăpânea teren în această zonă. Nu se pomeneşte de vreun sat cu acest nume[1]. Credem totuşi că pe moşia acestuia apare satul de care ne ocupăm.

în documentul dat la 25 aprilie 1632 (7140), Alexandru Iliaş voievod dă lui Toader Jora pârcălab o jumătate de sat luată de la Lupu Talpă, comis .

O atestare sigură a satului Talpa rămâne ridicarea şi darea în folosinţă, în anul 1777, a bisericii din mijlocul acestei aşezări. Dacă n-ar fi existat o aşezare, sigur că n-ar fi fost nevoie de un lăcaş bisericesc.

Ctitor a fost Toader Volinschi si reparata in 1860 de Ioan Volinschi si Aspazia Cojocaru in 2014.  Biserica este din lemn[2].

în Condica liuzilor din 1803 apare sintagma „Slobozia lui Talpă a lui loniţă Bănui", cu 18 liuzi impuşi la 256 de lei „suma peste tot a birului anului", revenind câte 64 de lei pe sfert[3].

Tot „Slobozia lui Talpă" se chema acest sat în 1820 cum apare în Catagrafia pe acel an. Cuprindea 21 de liuzi birnici planificaţi să plătească 53 de lei pe sfert. Satul mai avea 4 bresle, 2 bejenari fără bir şi 2 liuzi în tagma bisericească".

Satul Talpa este înscris în lista hărţii ruse din 1835,

cu 24 locuitori .

în 1831 satul Talpa ori Slobozia lui Talpă avea 28

de liuzi[4].

în 1838 satul Talpa avea 2 preoţi, I diacon, 2 dascăli, 1 vătaf de moşie, 2 văduve, 42 de birnici şi 1 jidov orândar. Proprietatea era a lui Teodor Volinschi, supus austriac[5].

Cu câţiva ani mai târziu (1845), satul avea următoarele categorii de oameni: 1 preot, 1 diacon, 2 dascăli, 3 văduve şi 32 birnici. Proprietar, acelaşi Toader Volinschi .

în 1849 aceşti locuitori dispuneau de: în locul boierescului - arătură şi semănătură în 1849: popuşoi 25 de fălci, secară 20 de fălci, ovăz 5 talei, loc de arătură nearat 10 fălci; în locul locuitorilor: arătură 15 falci,fâneaţă 7 fălci; vite de arat: boi ai locuitorilor 6 capete, cai boiereşti 4; vite de tamazlâc şi de hrană: cornorate ale locuitorilor 8, oi ale locuitorilor 50 şi 1 piatră de moară[6].

Satul Talpa în 1864 avea 27 de locuitori, dintre care 5 cu 2 boi, iar 22 fără vite de tracţiune, pălmaşi .Satul Talpa se află înregistrat şi în Harta Principatelor Române din 1864[7].Proprietatea moşiei Talpa, în suprafaţă de 220 de fălci, devine de prin aceşti ani (1864) a lui losif Ohrinovschi şi Luchian Balinschi (partea răzăşească)[8].

Aceştia o preiau de la Ion Volinschi care în 1860 a reparat biserica din sat ridicată de bunicul său şi de mai mulţi răzeşi. Către sfârşitul secolului al XlX-lea proprietatea moşiei Talpa aparţinea, o parte lui Iordache şi Profirei Vârnavu şi cealaltă parte lui Veisingrin, evreu. „Pământul este bun şi pe şesul Siretului se obţine un fân foarte căutat". Sătenii împroprietăriţi aveau 56 ha şi 57 ari pământ şi proprietatea stăpânea 372 ha şi 37 ari câmp[9].

Din satul Talpa care era arondat comunei Vârfu Câmpului au fost împroprietăriţi un număr de 16 clăcaşi din care 15 clăcaşi pălmaşi, cu câte două fălci şi patruzeci de prăjini, plus câte 12 prăjini şi jumătate ca loc de casă şi grădină şi un clăcaş ce primeşte numai 12 prăjini şi jumătate ca loc de casă şi grădină[10].

Constatăm într-un fond de documente ale arhivelor statului un plan foarte preţios privitor la moşia Talpa (un singur trup) din 1869. Proprietar era Grigore Holban[11].

La 1798 octombrie 7/18 Cernăuţi, Măria Ghergheloaia soţia răposatului Ioniţă Gherghel postelnic, împreună cu fiul ei Ştefan Gherghel din Călineşti pe Siret în Moldova, vinde lui Petre von Vlahovici o parte de Călineşti rămase pe apa Molniţei care se rumpe din satul Călineşti prin apa Molniţei în această parte în Bucovina, care este situată între matca Siretului şi apa Molniţei şi care se hotărăşte din sus cu Cândeşti a Mănăstirii Dobrovăţului, din jos cu gura Molniţei, această parte fusese a răposatului Grigore Talpă postelnic. Preţul era 3000 lei, bani turceşti'.Satul Talpa este înregistrat în Indicatorul comunelor urbane si rurale din Regatul României (1896). Era la comuna Lozna[12].

în 1899 satul Talpa avea 42 de familii şi 168 suflete[13]. în apropiere de satul Talpa există seliştea Dobronăuţi ce aparţine de satul Lunca (Hăpăi) din comuna Vârful Câmpului.

Şcoala din sat a luat fiinţă în anul 1908 în local propriu[14], iar biserica noua datează din 2003 .

în anii noştri, satul Talpa, comuna Mihăileni, a devenit un sat frumos. Din 2003 şi în prezent apartine de comuna Cândeşti.

Aşezarea de care ne ocupăm s-a chemat la început „Slobozia lui Talpă"; apoi „Cătunul lui Uhrinovschi,,; după aceea „Talpa", aşa cum se numeşte şi azi. A depins de comunele Vârful Câmpului, Viţcani, Lozna şi, de prin 1943, aparţine de comuna Cândeşti, iar din 1968 este satul comunei Mihăileni .Referiri la numele satului în discuţie Satul Talpa îşi are numele de la întemeietorul său. Ei au avut moşii prin aceste locuri Sandu Ion Talpă[15], postelnicul Grigore Talpă (1798)[16] şi alţii. De altfel, denumirea „Slobozia lui Talpă", denumire cu care apare la începuturile sale, nu ne spune altceva. Talpă era familie de mazil din Bucovina. Antroponimul era o poreclă şi avea la bază apelativul talpă, de origine maghiară (tâlp).



1 Condica Episcopiei de Roman. Tom. I, p. 3.

[2] C. Ciocoiu, Monografia bisericilor din judeţul Dorohoi. 1893 -1894, p. 80 şi urm.

[3] Th. Codrescu, Uricariu. XXII, p. 110.

[4] Documenta Romaniae Histórica „A" Moldova, volumul XXI, Bucureşti, 1971, p. 36 -37.

1 Condica Episcopiei de Roman. Tom. I, p. 3.

[6] Arh. st. Iaşi, Ţin. Dorohoi, Oc. Berhomete, Tr. 1772, opis 2020, dosarul 15871, fii. 74 şi 75.

[7] Institutul de istorie şi arheologie „A. D. XenopoPIaşi, bibliotecă.

[8] Arh. st. Botoşani, Depozitul Dorohoi, dos. 102, p. 288 - 289; I. lonescu, Agricultura română din judeţul Dorohoiu. Bucureşti, 1866, p. 296 - 298.

[9] D.G.J.D., Iaşi, 1891, p. 329.

Anunturi Importante

09-03-2018

EVENIMENTE MINORITATI

  evenimente minoritati 2018

citeste
01-10-2018

REFERENDUM 6/7.10.2018

data/_editor/SECTII VOTARE REFERENDUM.pdf

citeste

Contact Rapid

Tel : 004/ 0331 594 183
Fax : 004/ 0331 594 271
E-MAIL: primariacandesti@yahoo.com
Primaria Candesti Ro Ro Ua
Programul Operational Comun Romania – Ucraina - Republica Moldova 2007 – 2013 este finantat de catre Uniunea Europeana prin Instrumentul European pentru Vecinatate si Parteneriat si co-finantat de catre tarile participante in program.